la-Galati.ro     


Fondat 2011     |                     Site dedicat informarii galetenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Vestigii din perioada sec. VI îHr - sec. IV dHr în Rezervația Arheologică de la Galați

Agerpres

 

Rezervația Arheologică de la marginea Galațiului cuprinde vestigii din perioada sec. VI îHr - sec IV dHr și este formată din patru obiective principale: Castrul Roman de la Barboși, Necropola Tumulară Romană, Platoul Romanilor și Valul Roman, o fortificație de câteva zeci de kilometri, care apăra așezarea de la Barboși și nordul Dobrogei de năvălirile barbarilor.

Vestigiile datează atât din perioada de dinainte de Retragerea Aureliană, când a fost construit Castrul Roman, cât și din perioada împăratului Constantin cel Mare. Sunt menționate în scrierile lui Miron Costin și Dimitrie Cantemir și de-a lungul vremurilor au făcut obiectul cercetărilor istoricilor G. Săulescu și Vasile Pârvan, care la 1913 a elaborat o schiță a amplasamentelor. Zona a fost decretată rezervație arheologică, dar pe Platoul Romanilor s-a construit, în perioada comunistă, cartierul Dunărea din Galați, cu o populație de 80.000 de locuitori.

La vărsarea Siretului în Dunăre a existat, în perioada sec 1 îHr—sec 1 dHr, o dava în care trăia populație geto-dacică. După cel de-al doilea război daco-roman, în anul 106, dacii s-au retras spre nord și locul a fost luat sub stăpânire de către cuceritorii romani care pe dealul înalt de la Barboși au construit Castrul de unde supravegheau întreaga zonă a nordului Dobrogei și mișcările dacilor ori invaziile popoarelor barbare din nord. Romanii au stăpânit zona până la Retragerea Aureliană și au reluat-o sub ocupație în perioada 330-379 când, sub domnia împăratului Constantin, Imperiul a cunoscut un reviriment.

Pe lângă edificiul Castrului Roman, în zonă au mai fost descoperite zeci de fortificații, construcții militare și civile ce datează din acea perioadă. Pe un promontoriu situat în apropiere a fost descoperit 'cartierul economic' al așezării romane, de unde arheologii au scos la lumină amfore cu ulei, rezerve de cereale și unelte. Cărămizi din Castru au fost folosite și la ridicarea Bisericii fortăreață Precista, construită pe un promontoriu din centrul orașului, la malul Dunării, ca un 'castru' împotriva năvălirilor turcilor și tătarilor.

În zonă au fost descoperite foarte multe dovezi ale încreștinării populației daco-romane, cea mai importantă dintre ele fiind mormântul lui Inocens, considerat primul cavaler daco-roman încreștinat. În mormânt s-a găsit o fibulă romană, obiect ornamental folosit la prinderea tocii de haine, pe care este zgâriat cuvântul 'Inocens', dar și un cățui, obiect din inventarul dacilor, care nu era folosit în ritualurile romanilor.

Teritoriul ocupat de romani, Galațiul de astăzi, era apărat de o fortificație impresionantă, de zeci de kilometri, construită de romani de la malul Siretului la Prut și mai departe, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, până la Marea Neagră. Rolul său era de a apăra așezarea romană de la Barboși și nordul Dobrogei de năvălirile popoarelor migratoare din est. În România, de la Serbeștii Vechi și Traian, de pe malul Siretului la Tulucești, pe malul Prutului, valul parcurge peste 25 km.

Piatra era greu de adus din munții Dobrogei, așa că romanii au construit valul din pământ și palisade din lemn.

Fortificația era formată la exterior dintr-un șanț imens, care avea o deschidere de 16 metri la partea de sus și o lățime de patru metri în partea de jos, adâncimea fiind de cinci metri. Pentru fiecare metru liniar de șanț, au fost săpați 36 mc. de pământ. Numai de la Siret la Prut, au fost ''excavați''  peste 900.000 mc. de pământ. Șanțul era un prim obstacol întâlnit de barbari în afara teritoriului stăpânit de romani, după care, la patru metri de șanț urma al doilea obstacol, valul de pământ, clădit prin acoperirea cu pământ a palisadelor, construcții verticale, din bârne din lemn.

Aliniamentul vestigiilor de la Castrul Roman și Necropla Romană este continuat pe platoul pe care este construit cartierul Dunărea, numit de arheologi 'Platoul Romanilor'.

În 1974, în timpul lucrărilor de pregătire a fundațiilor noilor blocuri din Micro 21, un excavatorist a descoperit o construcție ce avea altfel de beton decât cel al cazematelor din vremea primului război mondial, ce mai fuseseră descoperite prin zonă. Săpăturile arheologice au scos la iveală un mormânt roman cu lungimea de 12 m și lățimea de 8 m, cu pereți rectangulari, având o absidă pe latura nordică și o nișă mortuară pe latura vestică, iar deasupra o cupolă de 80 cm, din material tegular. Mormântul aparținea unui cavaler sarmat romanizat și datează din secolul al IV-lea, fiind o mărturie din perioada împăratului Constantin cel Mare.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro     |     eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro      | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro     |     la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro     |     la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro     |     la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro     |     la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro     |     la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014